Premierul Viktor Orban a vizitat Washington in februarie 2019, iar cu ocazia vizitei oficiale a cerut Statelor Unite sa intervina in situatia conflictuala dintre Romania si Ungaria, pentru a solutiona situatia importului gazelor naturale in Ungaria, prin intermediul proiectului „Neptun”.
Viktor Orban i-a cerut lui Trump sa intervina pentru deblocarea campului „Neptun”, astfel incat Ungaria sa beneficieze de cei 4 miliarde de metri cubi de gaz pe care premierul i-ar fi anuntat in urma cu 3 luni ca fiind deja ai Ungariei.
Deblocarea acestei spete ar face ca Ungaria sa rupa legatura de dependenta fata de Rusia, in ceea ce priveste importul de gaze. Insa se pare ca acest lucru este inca imposibil, confom declaratiilor lui Peter Szijjarto, ministru de externe al Ungariei.
OMV intarzie aprobarea investitiei in productia de gaze in Marea Neagra.
In acelasi timp in care Guvernul Ungar face presiuni serioase pe tema diversificarii surselor de aprovizionare cu gaze naturale, in ideea de a reducer influenta Rusiei in regiune, Ungaria refuza sa semneze acordul de aparare intre statul maghiar si SUA, acord pe care Trump l-a semnat deja.
Iar SUA este unul din decidentii principali in ceea ce priveste campul „Neptun”, acesta fiind detinut de catre austriectii de la OMV AG si compania americana Exxon Mobile Corp. Cu toate ca situatia este clara si Ungaria trebuie sa semneze acel acord pentru a putea influenta SUA sa intervina in lamurirea situatiei de import – export a gazelor din Romania, Ungaria refuza, ministrul extern declarand ca „Asa cum Trump a spus prima data America, asa spunem si noi, prima data Ungaria”, aceasta neintelegere facand imposibila ajungerea la un acord comercial.
In acelasi timp, OMV AG a spus in cadrul unei declaratii ca este intarziat acest proiect de investitii, datorita sistemului de reglementari din Romania.
Independenta Ungariei in ceea ce priveste gazele, ce ar trebui importate din Romania, tine astazi de statele membre UE si NATO.
„Guvernul SUA este unul din cei mai vocali care indeamna Ungaria sa isi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. Insa acest lucru depinde de prieteni: prieteni din Austria, prieteni din Croatia si prieteni din America, de state membre UE si NATO. Pana acum niciunul dintre acestia nu a facut pasii necesari care sa ne ajute sa ne diversificam sursele de aprovizionare”, a spus Szijjarto.
Luand in calcul aceasta situatie, dar si incidentele din partea Rusiei, unde gigantul producator de gaze GAZPROM este in proces de arbitraj comercial cu „Moldovagaz” pentru datorii de peste 400 milioane de dolari, Ungaria se vede prinsa la mijloc intr-un caz ce nu pare a avea iesire.
Maghiarii inca sunt dependenti de Rusia, aceasta furnizand circa 60% din procentul total de gaze consumat in Ungaria, iar eliberarea campului „Neptun” nu pare pentru moment a fi o solutie foarte viabila, in conditiile in care partine nu pot ajunge la un acord.
Cu toate acestea, Ungaria se angreneaza in situatii riscante, jucand la doua capete. Ungaria a declarat in iulie 2017 ca nu va mai construi gazoductul BRUA pe teritoriul sau, acest proiect fiind sprijinit de Comisia Europeana. Au preferat sa foloseasca interconexiunile existente cu Slovacia.
In acelasi timp, Ungaria foloseste optiunea de alternative de aprovizionare ca pe un pretext pentru a scadea pretul cu care cumpara gazul de la rusi. Iar in asemenea situatii, fiind in discutii cu SUA pentru alte proiecte, cumparand din RUSIA si refuzand sa cada la intelegere cu statele UE, Ungaria se afla intr-o situatie extrem de dificila.
Lasă un răspuns